ÃŽn anul 1991, la presiuni internaÈ›ionale ca România să devină o democraÈ›ie autentică, Parlamentul a înfiinÈ›at primul institut care era obligat să se ocupe de problematica drepturilor omului: Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). De Sidonia Bogdan, MarÈ›i, 10 decembrie 2019, 06:55 DeÈ™i au trecut 30 de ani de la funcÈ›ionarea sa, o analiză mai atentă arată că IRDO funcÈ›ionează după reguli din Epoca de Piatră. Legea sa de funcÈ›ionare este ambiguă È™i nu a mai fost modificată din anul 1991. Institutul pe care nu-l controlează nimeni Conducerea IRDO nu este obligată să depună declaraÈ›ii de avere pe site È™i nu are o limitare de mandat. Practic, în cei 30 de ani de democraÈ›ie românească, IRDO a avut numai doi directori români. Predecesorul actualului director, Irina Zlătescu, s-a retras din proprie iniÈ›iativă din postul de director. Potrivit legii de funcÈ›ionare, IRDO se află sub control parlamentar, dar nimeni nu controlează, în fapt, activitatea acestei instituÈ›ii. Un fost angajat al instituÈ›iei ne-a declarat, sub protecÈ›ia anonimatului, că È™i-a dat demisia pentru că se plictisea la serviciu. Sediul IRDO din PiaÈ›a C. A. Rosetti, nr. 4, Sector 2, BucureÈ™ti Nu sunt salarii mari în institut, dar nici nu se munceÈ™te. Acolo se vine la serviciu ca să vorbeÈ™ti despre chestiuni casnice È™i să ai de unde pleca acasă. Fost angajat: ÃŽn România, principalele instituÈ›ii de apărare a drepturilor omului, care ar trebui să funcÈ›ioneze în conformitate cu principiile de la Paris, sunt: Avocatul Poporului (AvP); Consiliul NaÈ›ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD); Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Leafa preÈ™edintelui a fost îngheÈ›ată de Guvern. ReacÈ›ia lui Iohannis Recomandări Leafa preÈ™edintelui a fost îngheÈ›ată de Guvern. ReacÈ›ia lui Iohannis “Institutul Român pentru apărarea drepturilor omului (IRDO) este singura instituÈ›ie din România acreditată conform principiilor de la Paris. Dar, conform evaluărilor subcomitetului ONU responsabil cu acreditarea instituÈ›iilor de drepturile omului, acesta nu respectă principiile de la Paris, fiind printre singurele instituÈ›ii din Europa care au cea mai mică notă, adică C, la această evaluare, celelalte două fiind ambele din ElveÈ›iaâ€, arată un comunicat APADOR-CH. Cum află oamenii despre institut? â€ÃŽi ajută denumirea!†Directorul IRDO, Adrian Bulgaru ÃŽntrebat de ce IRDO nu este un actor activ în spaÈ›iul public românesc, aÈ™a cum îi cere legea de funcÈ›ionare, actualul director IRDO, Adrian Bulgaru, a declarat, într-un interviu pentru cititorii Libertatea, că institutul nu ar avea “dreptul de autosesizareâ€. Un răspuns fals, întrucât nici unei instituÈ›ii a statului român nu îi este interzis dreptul de a transmite comunicate oficiale pe teme ce aparÈ›in domeniului lor de competență. Gestul făcut de misterioasa â€fată din cortâ€, după ce a fost găsită de poliÈ›iÈ™tii din BraÈ™ov. VIDEO Recomandări Gestul făcut de misterioasa â€fată din cortâ€, după ce a fost găsită de poliÈ›iÈ™tii din BraÈ™ov. VIDEO De unde află cetățenii români despre existenÈ›a acestei instituÈ›ii?, a fost o altă întrebare adresată directorului IRDO. “De regulă, într-un timp, IRDO era È™i pe teletext. Și probabil pe oameni îi ajută denumirea institutuluiâ€. Directorul cu CV ascuns -Reporter: IRDO a fost înfiinÈ›at în anul 1991, în ideea de a fi una dintre cele trei instituÈ›ii ale statului care au ca obiectiv apărarea problematicii drepturilor omului. ÃŽnsă în timpul celor 30 de ani scurÈ™i, institutul funcÈ›ionează după aceeaÈ™i lege învechită. De ce acest institut nu reuÈ™eÈ™te să devină performant? -Adrian Bulgaru: IRDO este prima instituÈ›ie de drepturile omului create în România. A fost creată în anii 90, când era o perioadă de tranziÈ›ie de la comunism la societatea democratică. Au fost discuÈ›ii între Guvernul României È™i ÃŽnaltul Comisariat ONU privind necesitatea creării acestei instituÈ›ii. Fostul iubit al Luizei Melencu, audiat pentru prima dată. Ce l-au întrebat anchetatorii Recomandări Fostul iubit al Luizei Melencu, audiat pentru prima dată. Ce l-au întrebat anchetatorii Pe de o parte se dorea să creeze o punte de legătură cu societatea civilă, iar eu am încercat în ultimii ani să întăresc această legătură. După aceea, institutul trebuia să contribuie la armonizarea legislaÈ›iei româneÈ™ti în acord cu normele internaÈ›ionale în domeniu È™i în acest sens. Institutul a avut iniÈ›ial un conducător străin pentru o perioadă scurtă, după care a fost doamna Irina Zlătescu până în 2016. Irina Zlătescu -Apoi aÈ›i venit dvs. director. -Da, de la începutul lui 2017. -Pe site-ul instituÈ›iei, nu aÈ›i publicat un CV al dvs. să vedem ce specialitate aveÈ›i. Orice director de instituÈ›ie publică are un CV la vedere. -Mi-am notat È™i vom opera această modificare. -Ce vă califică pentru postul de director IRDO? -Am terminat facultatea de administraÈ›ie publică, facultatea de drept, master în È™tiinÈ›e administrative È™i doctoratul în È™tiinÈ›e administrative. -Și v-aÈ›i reprofilat pe drepturile omului. -Tezele mele de licență au fost pe fenomenul azilului È™i problematica refugiaÈ›ilor. ÃŽncă din timpul facultății am avut aplecare asupra drepturilor omului. M-am angajat la institut pe postul de relaÈ›ii cu publicul, ulterior am promovat pe postul de cercetător È™tiinÈ›ific 1, mai târziu am ajuns È™ef sector formare. Numiri discreÈ›ionare È™i lipsă de independență politică -Care este partea din problematica drepturilor omului care vă sensibilizează cel mai tare? -Un domeniu prioritar pentru mine a fost domeniul migraÈ›iei È™i azilului. Există numeroase instituÈ›ii internaÈ›ionale care au solicitat modificarea legii IRDO ca instituÈ›ia să fie pe linia principiilor de la Paris. -Apropo de principiile de la Paris, o critică care i se aduce instituÈ›iei este că nu este independentă politic. Iar IRDO apare la litera C. -Institutul este independent, are o conducere colectivă. -Asta spune ONU. -Ei spun că nu există în lege o limitare a mandatului directorilor È™i faptul că nu sunt prevăzute anumite criterii de transparență privind desemnarea membrilor în Consiliul General. Am iniÈ›iat o iniÈ›iativă legislativă pentru modificarea legii institutului în care se urmăreau exact recomandările comitetelor internaÈ›ionale È™i ale comitetului de acreditare. -Dar nu a trecut în Parlament. -Nu aÈ™ vrea să comentez. ÃŽncă nu înÈ›eleg ce s-a întâmplat. Au existat anumite interpretări, a fost un aviz din partea Consiliului Economic Social, iar instituÈ›ia Avocatului Poporului a invocat o dublare de mandat, ceea ce din punctul meu de vedere este fals, având în vedere că institutul a fost creat să asigure o mai bună cunoaÈ™tere a problematicii drepturilor omului È™i să comunice modalitățile prin care drepturile omului sunt respectate în România. Fapt care s-a È™i realizat de-a lungul timpului: de fiecare dată când suntem consultaÈ›i de AgenÈ›ia pentru Drepturi Fundamentale a UE, ÃŽnaltul Comisariat pentru Drepturile Omului, noi răspundem la întrebări. Institutul nu are voie să comunice public È™i nu se autosesizează -Ultima controversă în România este cea referitoare la legea recursului compensatoriu. IRDO de ce nu a ieÈ™it public cu o poziÈ›ie pe această temă? -InstituÈ›iei nu îi permite legea de înfiinÈ›are să iasă public cu comunicate. -Cum să nu îi permită? Are vreo interdicÈ›ie să transmită presei comunicate publice? -IRDO poate să răspundă, dacă presa îi solicită acest lucru. -Dar nu se autosesizează? -Nu se autosesizează. Acest lucru nu trebuie prevăzut în lege, iar legea IRDO nu specifică nimic în sensul unei astfel de interdicÈ›ii. IRDO are rol de conÈ™tientizare pe toate temele referitoare la drepturile omului. Este interpretabilă legea. Institutul nu a refuzat să răspundă, dacă apar solicitări. -APADOR-CH, un ONG, este foarte activ pe aceste teme È™i are poziÈ›ii publice. -Ei sunt ONG, noi suntem o instituÈ›ie publică. Institutul are o conducere colectivă, eu trebuie să consult comitetul director. -Vă referiÈ›i la acel comitet director format È™i din parlamentari, È™i din societatea civilă? -Exact. Această conducere colectivă permite să facă parte atât reprezentanÈ›i ai politicului, cât È™i reprezentanÈ›i ai societății civile. Sunt 14 membri din partea politicului, restul până la 31 sunt din partea societății civile. -SunteÈ›i singura instituÈ›ie care are în comitet È™i parlamentari. Institutul are nevoie de o altă legislaÈ›ie. -Asta încercăm să facem. Am avut un proiect legislativ, acum lucrăm la un alt proiect legislativ. Eu, personal, nu am renunÈ›at la ideea de a fi modificată legea. Institutul nu are decât 14 membri, din care 4-5 fac parte din stafful administrativ. Eu îmi doresc ca institutul să aibă câte un expert pe fiecare arie tematică. AÈ›i adus în discuÈ›ie că institutul trebuie să fie vizibil È™i sunt de acord cu dvs. Institutul a fost creat cu un mandat general, însă nu am avut niciodată resursele necesare. Mi-aÈ™ dori să am un expert pe fiecare tematică a drepturilor omului. -Iar acum nu aveÈ›i un om specializat în fiecare tematică? -Nu avem. Avem nevoie de resursă umană competentă. Institutul consiliază persoane, dar directorul nu È™tie câte -MigraÈ›ia nu este o temă în România. Avem probleme pe tema violenÈ›ei domestice, discriminarea femeii, drepturile deÈ›inuÈ›ilor, accesul greoi la justiÈ›ie pentru persoanele defavorizate. Vă contactează cetățeni care să vă ceară ajutorul? -Da. Dăm consultață în drepturile omului, dar nu una juridică, aÈ™a cum oferă Avocatul Poporului. -Dacă un cetățean care se simte discriminat vine la dvs. ce îi puteÈ›i oferi? -De pildă, vine o persoană care s-a judecat È™i solicită consultanță institutului în legătură cu modul în care i-au fost încălcate drepturile. Este analizată situaÈ›ia È™i ori este îndrumat să continue pe cale juridică, ori vor să È™tie cum se pot adresa CurÈ›ii Europene a Drepturilor Omului. I se oferă consultanță pe această parte. Directorul IRDO, Adrian Bulgaru -De unde află oamenii despre existenÈ›a acestei instituÈ›ii? -De regulă, într-un timp, era È™i pe Teletext (nota redacÈ›iei: un sistem care transmite informaÈ›ii sub formă de text È™i grafică, accesibile pe televizoare, foarte popular în anii 90). Și probabil îi ajută denumirea institutului. -Anul acesta câte persoane aÈ›i consiliat? -Nu pot să vă spun acum, dar vă pot comunica, dacă îmi daÈ›i o zi la dispoziÈ›ie. Singurul institut de stat unde angajaÈ›ii nu își publică declaraÈ›iile de avere -AveÈ›i statut de funcÈ›ionar public? -Nu. Suntem personal contractual. -De ce nu aveÈ›i declaraÈ›ia de avere pe site-ul instituÈ›iei? -Nu am casă, dacă asta doriÈ›i să È™tiÈ›i. -PuteaÈ›i avea zece case, nu este vorba despre asta. Legal sunteÈ›i obligat sau nu să depuneÈ›i o declaraÈ›ie de avere? -Nu suntem funcÈ›ionari publici. Noi am încercat în proiectul de lege, deoarece Comitetul de Acreditare specifică că trebuie să existe o încadrare È™i o remuneraÈ›ie la fel ca în celelalte instituÈ›ii care realizează o activitate asemănătoare. Au fost anumite discuÈ›ii că am dorit să creÈ™tem salariile, ceea ce este fals. Ideea este că, în acest moment, avem o anexă, institutul e încadrat pe trei grile diferite de salarizare, ceea ce creează destul de multe diferenÈ›e între colegi. -Cred că sunteÈ›i singurul institut în care conducerea nu își publică declaraÈ›iile de avere pe site. -Nu ar fi o problemă, din punctul meu de vedere. Nici o limitare de mandat pentru director! -ÃŽn mod normal, legea IRDO ar trebui să prevadă o limitare de mandat. ÃŽn 30 de ani, IRDO a avut doi directori români È™i un străin. Cum se schimbă directorul în această instituÈ›ie? -Postul de director este ocupat prin concurs. Directorul IRDO, Adrian Bulgaru -Cine v-a ales? -ReprezentanÈ›i din mediul academic. -Iar fosta directoare cum a plecat? Și-a dat demisia sau a fost demisă? -A invocat o incompatibilitate È™i s-a retras. -Am văzut că aÈ›i expus pe site un document cu salariile angajaÈ›ilor. -Da, dar mai scădeÈ›i 40% la toÈ›i din acei bani. Acela este salariu fără contribuÈ›iile la stat. ÃŽn afară de salarii, IRDO nu are un buget pentru proiecte. Mâine (nota red. – azi) va fi conferinÈ›a IRDO pe drepturile omului în Parlament. Pe un participant, bugetul alocat este de 3 lei. Revista despre care nu È™tie nimeni, dar e livrată â€la cerere†-IRDO publică o revistă pe tema drepturilor omului, dar este una tehnică. Acele chestiuni pot fi găsite în orice facultate de drept. M-aÈ™ fi aÈ™teptat să intre în partea practică, cazuri reale de români discriminaÈ›i È™i modul cum au fost ele rezolvate. -Asta dorim. ÃŽn formatul nou ne-am concentrat pe comentarii. Ideea este ca această revistă să fie indexată È™i să apară exemple de bune practici. Institutul asta își doreÈ™te, să oferim anumite soluÈ›ii pentru anumite probleme apărute în societate. -De unde se pot cumpăra aceste reviste? -Se oferă gratuit la cerere în È™coli, în instituÈ›ii, în cadrul parteneriatului. O mare parte a institutului s-a axat pe educaÈ›ie. Avem cursuri de formare la nivel de È™coli, cu ONG-uri, anul acesta am organizat cursuri de formare pentru cadre didactice. -Cine îi formează? -Colegii din cadrul sectorului formare. -SpuneaÈ›i că nu aveÈ›i specialist pe fiecare domeniu. -Spuneam că mi-aÈ™ dori pe partea de cercetare să avem suficienÈ›i specialiÈ™ti ca să participe la orice eveniment naÈ›ional È™i internaÈ›ional È™i să formuleze puncte de vedere. -ColaboraÈ›i cu presa, trimiteÈ›i comunicate de presă? Nu am văzut niciodată IRDO citat în articole de presă. -Am comunicat cu Agerpres. -Agerpres este o agenÈ›ie de presă de stat, dar nu e cel mai vizibil vehicul media. Nu este rea-voință È™i nu am încercat să stăm deoparte. Să facem lucrurile pe ascuns. Subliniez că dacă vă uitaÈ›i pe activitatea institutului, care nu este toată pe site, până la sfârÈ™itul anului, site-ul va fi completat cu jumătatea de informaÈ›ie care ar fi trebuit să se regăsească pe site. Asta pentru că am externalizat serviciile IT. Un caz rezolvat – solicitarea unui deÈ›inut -Dacă o femeie victimă a violenÈ›ei domestice bate la uÈ™a dvs., ce îi puteÈ›i oferi? -Va fi îndrumată către instituÈ›ia competentă. Sau institutul va solicita instituÈ›iei competente să intervină în cazul respectiv. -PuteÈ›i să îmi daÈ›i un exemplu, să fi rezolvat o problemă concretă pe drepturile omului? -Pornind de la activitatea de petiÈ›ionare, am avut o solicitare din partea unei persoane care era încarcerată, care voia să fie mutată într-un alt centru mai aproape de localitatea în care locuia familia sa, din ceea ce ne-a comunicat dumnealui, făcuse demersuri către ANP È™i nu se întâmplase nimic. Atunci am sunat, am făcut adresa oficială către ANP, apoi am primit răspuns că persoana a fost mutată într-un alt penitenciar. Temele serioase, evitate -Cu serviciile secrete aÈ›i colaborat vreodată? Ä‚sta este un al domeniu în care apare temerea că pot apărea abuzuri privind încălcarea drepturilor omului. AÈ›i urmărit scandalul interceptărilor? -Nu. -Chiar din partea Comisiei Europene a venit o critică că nu există un control civil eficient asupra serviciilor secrete. -Nu ar fi corect ca eu, director, să vin să spun – am venit cu un punct de vedere în faÈ›a Comitetului. -Deci nu aveÈ›i independență față de politic. -Tocmai d-asta vrem să modificăm legea de înfiinÈ›are a institutului. -Nici experÈ›ii IRDO nu au CV-urile expuse pe site. -Am înÈ›eles. ÃŽn 2017 am lucrat pe partea de site, site-ul l-am luat de la zero. Nu este complet, dar facem demersuri. -Referitor la programele de recunoaÈ™tere facială implementate de poliÈ›ie, există ONG-uri în domeniul protecÈ›iei datelor cu caracter personal care susÈ›in că nu ar exista o legislaÈ›ie care să ofere garanÈ›ii că drepturile privind intimitatea vor fi respectate. -Trebuie să analizăm să vedem ce se întâmplă la nivel UE, să analizăm legislaÈ›ia din România È™i să vedem dacă se impune să fie implementat acest proiect. Nici un raport de activitate în 30 de ani -Cine verifică eficienÈ›a acestei instituÈ›ii numite IRDO? -Orice deputat sau senator poate să solicite informaÈ›ii despre institut. -Nu există un raport de activitate depus în Parlament, cum face TVR? -Pe legea veche nu există aÈ™a ceva.